PEŞTIŞORUL DE AUR...

            Cum am folosit eu metoda Pălăriile gînditoare

  în cadrul lecţiei de artă plastică:

                             Am împarţit cele 6 pălării gînditoare elevilor prezentîndu-le  tema supusă discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile . Aplicaţia se face la clasa a IV-a, la Modulul “ Elemente de limbaj plastic”

                      Tema:  “Forma plană. Procedee de obţinere a formelor plane”

                                         Subiectul:”Peştişorul de aur”

Pălăria era purtată individual – şi atunci elevul respectiv îşi îndeplinea rolul – sau mai mulţi elevi  dînd răspunsuri sub aceeaşi pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gînditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei uneori purtau fiecare cîte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul că:

Pălăria albastră → clarifică regulile, organizează procesul de gîndire,

Pălăria albă → informează în termeni de fapte şi cifre,

 Pălăria verde → generează ideile noi, crează, e în căutare de variante noi,

Pălăria galbenă → aduce beneficii ,sprigină ideile optimiste,

Pălăria neagră → identifică greşelile,gîndeşte asupra la ceea ce nu merită a fi implicat,

Pălăria roşie → spune ce simte despre cele citite sau create.

Cum a funcţionat această metodă în cazul rezolvării temei primite:

§  Pălăria albastră: defineşte sarcina,stabilind etapele necesare pentru realizarea compoziţiei:

§  Stabilirea tipului de formă(plată sau volumetrică);

§  Realizarea unei schiţe pentru peştişorul ales;

§  Alegerea materialelor necesare şi modalitatea fixării lor;

§  Stabilirea uneltelor necesare;

§  Sarcinile pe care le primeşte fiecare elev din grupă pentru realizarea compoziţiei.

§ Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu tema primită;

(seminţe de floarea soarelui, de dovleac sau pepene verde, mazăre ş.a.)

§ Pălăria verde: vizează soluţiile posibile;

o   Realizarea schiţelor pentru compoziţia stabilită îndicând mai multe posibilităţi;(au propus pentru utilizare rămăţiţele după ascuţirea creioanelor)

§  Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii propuse.

o   Pentru fiecare soluţie dată indică care sunt dezavantajele şi greutăţile ce se pot întîmpina;

§ Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse;

o   Pentru fiecare soluţie dată indică care sunt etapele ce se pot realiza ,ce materiale se utilizează ,fără să se întîmpine greutăţi la lipire,obţinînd o compoziţie estetică şi corectă din punct de vedere al centrului compoziţional.

§ Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzînd la întrebări de genul: “Au soluţiile propuse o bază  reală?”;

§ Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi în legătură cu soluţiile propuse?”, “ Vă place? “, “ Ce credeţi că putem face să fie mai frumos?”

§ Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe.

Pălăriile gînditoare pot fi purtate pe rînd de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în discuţie pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul: “Hai să încercăm şi pălăria verde”, “ Căutăm idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă”. Cineva care nu este încîntat de ideea pusă în discuţie, nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gînditoare, elevul este provocat să schimbe pălăriile, facilitîndu-se astfel posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrîns să aibă doar o singură perspectivă. O persoană entuziasmată de idee este rugată, ca sub pălăria neagră, să caute dificultăţile, neajunsurile.Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul. Cu sistemul pălăriilor gînditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunţe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă) verde, de exemplu. Prin împletirea mai multor metode de lucru ( aplicaţie practică, lucrul în echipă, metoda celor şase pălării) activitatea a fost mult mai interesantă, mai atractivă.În continuare expun unele din lucrările elevilor, realizate la această oră.

a)       b)   

Tema:“Forma plană. Procedee de obţinere a formelor plane”Subiectul:”Peştişorul de aur”

Autori:a)Voleac Andreea- Maria,b)Melnic Vladimir, c)Vieru Vlad,d)Trestian Sorina,e)Baraliuc Amelia, f)Lungu Oleg, g)Lesnic Ruslana, h)Pavaloi Intelia.

                                                                                                                          

 

Eu practic această metodă şi la orele de limbă şi literatură română,în analiza textelor literare, la istorie, educaţie moral spirituală, analizînd faptele, personajele literare şi personalităţile istorice.